Cuvinte ale Sfinţilor Părinţi care pot răspunde la problemele dumneavoastră
luni, 30 martie 2009
Dragii mei,
"Trecând înjumătăţirea acestei sfinte călătorii a postului,
să ne îndreptăm cu bucurie călătoria către viitor,
ungându-ne sufletul cu undelemnul facerii de bine; ca să ne învrednicim de Hristos Dumnezeul nostru
şi să ne închinăm şi dumnezeieştilor Patimi
şi să ajungem şi la înfricoşătoarea
şi Sfânta Înviere" (Stihoavna de Luni în săptămâna a cincea a postului)
"Aproape este Mântuitorul, Cel ce a sădit via şi a chemat pe
lucrători; veniţi nevoitorii postului să ne bucurăm de
plată, ca datatorul este bogat şi îndurat. Puţin
lucrând, vom câştiga milă sufletului". (Stihoavna de Luni in
săptămâna a cincea a postului)
Post cu folos! Părintele Laurenţiu
joi, 12 martie 2009
La ce să luăm aminte în Postul Mare?
Ne răspunde Cuviosul Paisie Aghioritul:
"- Gheronda, la ce să luăm aminte mai mult în Postul Mare?
- La nobleţe, la nobleţea duhovnicească.
- Gheronda, Postul Mare nu este mai mult o perioadă de
pocăinţă?
- Nobleţe, nobleţe, ca să fiţi prinşi
în mreaja lui Hristos. Altfel nu-i chip să sporiţi. Dacă
aţi şti ce aduce nobleţea, aţi vâna-o zi
şi noapte; nici n-aţi mai dormi. Dacă cercetezi cu
de-amănuntul nobleţea duhovnicească, vei vedea
ascunsă în ea mareţia lui Dumnezeu.
- Gheronda, ce este nobleţea mai exact?
- Nobleţea duhovnicească este superioritatea
duhovnicească, este jertfa. Un suflet nobil are pretenţii numai de la sine
insuşi, iar nu de la ceilalţi. Se jertfeşte pentru
ceilalţi, fără să aştepte răsplata.
Uită tot ce dă, dar işi aminteşte până
şi cel mai mic lucru care i se dă. Are mărinimie, are smerenie
şi simplitate, are lipsă de interes, cinste… le are pe toate. Are cea mai mare bucurie si veselie
duhovnicească.
Nobleţea duhovnicească are Harul lui Dumnezeu, este - cum
să spun? - o insuşire dumnezeiască. Acolo unde
există nobleţe, lucrarea nu se face cu zgomot, nu se face la vedere. De aceea acolo Se
odihneşte Hristos şi acolo este binecuvântarea lui Hristos."
Părintele Laurenţiu
luni, 9 martie 2009
Să ne rugăm şi noi Domnului
Dragii mei,
"Să începem acum a doua săptămână a postului cu
faţa luminata, săvârşindu-l din zi în zi, fraţilor; facându-ne car de foc, ca
şi Ilie Tezviteanul, cele patru virtuţi mari, să
înăltăm gândul cu nepătimirea, să întrarmăm trupul nostru cu
curăţia, gonind şi biruind pe vrăjmaşul."
Să ne rugăm şi noi Domnului să ne dăruiască
"umilinţă şi întristare de rautaţi,
şi îndreptare desăvârşită nouă, celor
cufundaţi acum în patimile trupului si depărtaţi de la Tine, Dumnezeule, Împaratul tuturor;
că nu avem nădejde de nicăieri. Şi ne
mântuieşte pe noi desfrânaţii, pentru multa bunătatea Ta, Iisuse atotputernice, Mântuitorule al sufletelor
noastre."
Părintele Laurenţiu
joi, 5 martie 2009
la început de post
Foloseşte această săptămână pentru a cerceta purtarea ta din trecut.
Pune-ţi în faţă pilde de îndreptare: cugetă ce patimi trebuie
să părăseşti, ce virtuţi trebuie să
sădeşti în trupul şi sufletul tău.
Să faci aşa nu numai o dată de-a lungul acestei săptămâni; în fiecare zi
să te gândeşti de câteva ori la asta; ce ai uitat astăzi,
îţi vei aminti mâine. Domnul însuşi, văzând osârdia ta,
îţi va trimite gânduri bune şi va deschide ochii tăi asupra neajunsurilor tale.
Cu cât te vei cufunda mai adânc în cercetarea de sine, cu atât mai
mulţumitoare vor fi spovedania si pocăinţa ta, cu atât mai
simţit şi mai îmbelşugat se va revărsa în sufletul
tău înnoirea dăuită prin mărturisirea păcatelor.
Să deschidem ades cartea conştiinţei; să ne
cercetăm în ea petele păcatelor, să le pregătim de
curăţirea prin spovedanie. Nu îţi cruţa păcatele! Nu socoti vreo
greseală ca fiind neînsemnată, că având dezvinovaţire; nu
socoti nevinovate nici un fel de obiceiuri şi îndeletniciri osândite de
Scriptură. Invinuieşte-te pe tine însuţi, ca să
primeşti deplina îndreptăţire de la Dumnezeu. Hotăraşte-te
să-ţi dezgoleşti fară sfială rănile înaintea
părintelui duhovnic! Nu lăsa în inima
prietenie tainică, legatura
tainică cu păcatul acoperindu-l, amânând descoperirea lui pe
viitor: altminteri,
pocăinţa ta va fi neadevărată, făţarnică, în sufletul
tău va rămâne o aşezare ce va pricinui continuarea
vieţii păcătoase. Păcatele nespovedite sunt repetate cu
uşurinţă, ca şi cum ar fi săvârşite într-un întuneric de
nepătruns. Cu hotărâre să urăşti păcatul! Tradeaza-l descoperindu-l la spovedanie,
şi el va fugi de la tine; dă-l în vileag ca pe un vrăjmas,
şi vei primi de Sus putere să te împotriveşti lui,
să îl birui.
Sfinţii Părinţi ne învaţă
să ne rugăm ca să ni se dea vederea păcatelor noastre,
să ne fie trimis de Sus gândul cel bun si mântuitor al mărturisirii
păcatelor noastre.
Să ne dăruiasca şi nouă Bunul Dumnezeu gândul cel bun
şi mântuitor al mărturisirii păcatelor!
Părintele Laurenţiu
miercuri, 25 februarie 2009
Postul spre curăţirea poftelor
Dragii mei,
iată ce ne spune Stihoavna ( stihoavna este o cântare în cadrul serviciului divin al Vecerniei) din miercurea
săptămânii lăsatului sec de brânza:
"De bucate postind, suflete al meu, dar de pofte necurăţindu-te, te lauzi în
deşert cu nemâncarea; că de nu ţi se va face
ţie pricină de îndreptare, ca un mincinos vei fi urât de Dumnezeu,
şi demonilor celor mai răi te vei asemăna, care nici
odinioară nu mănâncă. Deci să nu faci netrebnic postul
pacătuind; ci nemişcat să rămâi spre pornirile cele
fără cale, părându-ţi că stai înaintea Mântuitorului Celui ce S-a
răstignit, şi mai ales că te răstigneşti
împreună cu Cel ce S-a răstignit pentru tine, strigând
către El : Pomeneşte-mă, Doamne, când vei veni întru
împaraţia Ta. »
Domnul să ne ajute ca postul să ne fie, tuturor, spre îndreptare!
Părintele Laurenţiu
marţi, 24 februarie 2009
Să vieţuim creştineşte
Dragii mei,
"Cunoscând poruncile Domnului, aşa să vieţuim: pe cei flămânzi
să-i hrănim, pe cei însetaţi să-i hrănim, pe cei însetati
să-i adăpăm, pe cei goi să-i îmbrăcăm, pe
străini să-i aducem în casă, pe bolnavi şi pe cei din
temniţă să-i căutăm; ca să zică
şi către noi Cei ce va să judece tot pamântul :
Veniţi, binecuvântaţii Tatălui Meu, de moşteniţi
împărăţia ce s-a gătit vouă."
Părintele Laurenţiu
miercuri, 18 februarie 2009
„De la a Ta părintească slavă ne înţelepţeşte depărtându-mă, în răutăţi am risipit bogăţia ce mi-ai
dat. Pentru aceasta glasul desfrânatului aduc Ţie: Greşit-am înaintea Ta, Părinte îndurate. Primeşte-mă pe mine, cel ce mă pocăiesc, şi mă fă ca pe unul din argaţii Tăi”
Domnul să fie cu noi! Părintele Laurenţiu
miercuri, 18 februarie 2009
Cel ce este din fire iubitor de oameni
Dragii mei,
"Să auzim Scripturile Mântuitorului nostru, Care ne
învaţă totdeauna cu glasul Său, despre cel ce a fost desfrânat
şi în urma iarăşi s-a înţelepţit;
şi cu credinţă să urmăm pocăinţei
celei bune a acestuia;
şi Celui ce ştie toate cele ascunse, cu inima smerită
să strigăm: Greşit-am Ţie, Părinte îndurate,
şi nu suntem vrednici nici odinioară să ne chemăm fii ai
Tăi, ca mai înainte; ci ca Cel ce eşti din fire iubitor de oameni, Tu
primeşte-ne şi ne fă ca pe unul din argaţii Tăi" (Icosul "Duminicii Fiului Risipitor")
Părintele Laurenţiu
marţi, 12 august 2008
Să nu fim consumatori ci creatori
Dragii mei,
Din cele citite astăzi doresc sa vă împartăşesc şi vouă.
Maica Siluana îi răspunde unei tinere M., care simte că nu se
mai poate ruga, că nu mai are statornicie în rugăciune şi căreia îi era ruşine
când vedea cât de mult o iubeşte Dumnezeu.
„Fii consecventă, stabileşte locurile şi orele de întâlnire cu
Domnul în fiecare zi, nu lipsi de la Marea Întâlnire de Duminică, spovedeşte-te
şi împărtăşeşte-te şi apoi, în tot ce faci, şopteşte-I Numele şi binecuvântează
tot.
Curaj avem poruncă să credem! Domnul e cu tine! Când ţi-e greu,
El te ţine în Braţe, dar nu ţi-ar fi de folos să simţi asta mereu. Te-ai
transforma în „consumator”, or Domnul te vrea creator!”
Curaj şi bucurie în Hristos Domnul! Părintele Laurenţiu
luni, 7 aprilie 2008
Să ducem o viaţă duhovnicească
Dragii mei,
„Cel ce duce o viaţă duhovnicească trebuie să ţină întodeauna următoarele patru lucruri:
smerenia, ca să se lupte prin ea cu demonii cei mândri;
neîncetata luare-aminte, ca să nu îngăduie în inima lui gândurile insuflate de patimi;
grairea împotriva gândurilor, pentru a le alunga cu mânie;
rugăciunea, pentru a cere ajutor de la Dumnezeu.”
Din Sf. Isihie al Ierusalimului
Părintele Laurenţiu
miercuri, 2 aprilie 2008
Postul, pricinuitorul bunătăţilor, şi-a adus acum înjumătăţirea sa, arătându-se bine plăcut prin zilele ce au trecut, şi cele ce urmează punând înainte folosinţa; căci îndemnarea spre lucruri bune face mai mult bine. Pentru aceasta făcând spre plăcere lui Hristos, Dătătorul tuturor bunătăţilor, să strigăm: Cel ce ai postit pentru noi şi ai răbdat Crucea, învredniceşte-ne fără osândă, să ne împărtăşim cu dumnezeieştile Tale Paşti, vieţuind în pace şi cu vrednicie slăvindu-Te pe Tine, împreună cu Tatăl şi cu Duhul.
Cei ce săvâşesc fapte bune în taină, aşteptând răsplătirile duhovniceşti, nu le vestesc în mijlocul uliţelor, ci mai vârtos le poartă înlăuntrul inimilor lor. Şi Cel ce vede toate, câte se fac în taină, ne dă plata înfrânării.
Să săvârşim dar postul, nemâhnindu-ne la feţe, ci în cămările sufletelor noastre rugându-ne neâncetat, să strigăm: Tatăl nostru, Care eşti în ceruri, Te rugăm nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveşte de cel viclean.
Post cu folos! Părintele Laurenţiu
sâmbătă, 15 martie 2008
Post curat şi fără prihană
Postul cel curat şi fără prihană, la noi acum ajungând, a adus cu sine săvârşire de minuni muceniceşti. Că prin post ne curăţim de întinăciunile şi de necurăţiile cele sufleteşti şi prin dovezi şi lupte vitejeşte asupra patimilor ne îmbărbătăm. Pentru aceasta şi cu darul sfintei postiri luminându-ne, şi cu minunile Mucenicului Teodor, ne întârim prin credinţă întru Hristos; cerând de la El să dea mântuire sufletelor noastre.
Cei ce dorim să ne împărtăşim Paştilor
dumnezeieşti, care nu se încep din Egipt, ci din Sion, să ridicăm din mijloc aluatul păcatului prin pocăinţă. Să ne încingem mijloacele noastre cu omorârea plăcerilor.
Să ne împodobim picioarele cu încălţăminte opritoare de la toată calea
rea, şi să ne sprijinim pe toiagul credinţei; să nu râvnim la vrăjmaşii Crucii Stăpânului, făcându-ne pântecele dumnezeu. Ci să urmăm Celui ce
prin post ne-a arătat biruinţă asupra diavolului, Mântuitorului sufletelor noastre. (T. p.172)
O duminica binecuvântată! Părintele Laurenţiu
miercuri, 12 martie 2008
Să intrăm în Rai prin post
Cei ce am fost scoşi din rai pentru mâncarea cea amară, oarecând, acum prin oprirea poftelor să ne silim a intra iarăşi, strigând Dumnezeului nostru: Cel ce Ţi-ai întins pe Cruce palmele, oţet bând şi fiere gustând, şi Cel ce ai răbdat durerile piroanelor, scoţând toate desfătările piroanelor, scoţând toate desfătările cele prea
amare din sufletele noastre, pentru milostivirea îndurărilor, mântuieşte pe robii Tăi. (T. p. 142)
Să nu săvârşim postul numai cu părăsirea mâncărurilor, ci cu înstrăinarea de toată patima cea pământească; ca robind trupul, care tirăneşte stă împotriva noastră, vrednici să ne facem împărtăşirii Mielului, Fiului lui Dumnezeu, Celui ce S-a junghiat de bunăvoie pentru lume; şi duhovniceşte să prăznuim Învierea Mântuitorului cea din morţi; la înălţime ridicându-ne, întru bucuria virtuţilor şi cu desfătarea faptelor noastre celor alese, bucurând pe Iubitorul de oameni. (T. p. 144)
Să ne ajute Domnul să ne înstrăinam de toate patimile! Părintele Laurenţiu
marţi, 11 martie 2008
A doua zi din Postul Mare
Să postim post primit, bineplăcut Domnului; postul cel adevărat este înstrăinarea de răutăţi, înfrânarea limbii, lepădarea mâniei, depărtarea de pofte, de clevetire, de minciună şi de jurământul mincinos. Lipsirea de acestea este postul cel adevărat şi bineprimit.
Un post bineplăcut Domnului! Părintele Laurenţiu
luni, 10 martie 2008
A început Postul Mare
Venit-a postul, maica curăţiei, cea care învinovăţeşte păcatul şi este vestitoarea pocăinţei, purtarea îngerilor şi mântuirea oamenilor; să srigăm credincioşii: Dumnezeule, miluieşte-ne pe noi. (T. p. 118)
Post cu folos! Părintele Laurenţiu
sâmbătă, 8 martie 2008
să ne curăţim ...
Dragii mei, astazi biserica noastră face pomenirea bărbaţilor şi femeilor care au fost "luminaţi prin postire: sfinţii care sunt modele pe care trebuie să le urmăm. În nevoinţa la care suntem gata să purcedem nu suntem singuri:
Veniti toti credinciosii, sa laudam cetele cuviosilor Parinti: pe Antonie, căpetenia, pe luminătorul Eftimie; pe fiecare deosebi şi pe toţi împreună, şi vieţile acestora ca un alt rai al desfătării cu gândul socotindu-le, cu bucurie să strigăm: Aceşti pomi pe care i-ai sădit Dumnezeul nostru, acestia înflorind, roadele vietii cele nestricacioase le-au adus lui Hristos, ca să hrănească sufletele noastre. Către care să strigăm: Fericiţi purtători de Dumnezeu, rugaţi-vă să se mântuiască sufletele noastre. (p. 85)
Sa ne curatim, fraţilor, de toata spurcaciunea trupului si a sufletului; făcliile sufletelor noastre sa le luminam cu iubirea de saraci, nemâncându-ne unul pe altul cu clevetirea; că a sosit vremea întru care Mirele va veni sa rasplateasca tuturor dupa fapte. Să intrăm cu Hristos împreună cu fecioarele cele înţelepte, cu glasul tâlharului strigând către Dânsul: Pomeneşte-mă, Doamne, când vei veni întru împărăţia Ta. (p. 86)
Domnul să ne pomenească în Împărăţia Lui! Părintele Laurenţiu
vineri, 7 martie 2008
Vecernia Iertarii
Dragii mei, Vecernia Iertarii la care vă invit sa participăm cu toţii, fiind şi vecernia intrării în Postul Mare, la care suntem chemaţi să cântăm
"Să nu întorci faţa Ta de la Sluga Ta; când mă necăjesc, degrab mă auzi. Ia aminte spre sufletul meu, şi-l mântuieşte pe
el." sau "Căutaţi pe Domnul şi va fi viu sufletul
vostru."
Sufete, oreşte-ţi gura cu postul şi cu cuget de pace şi hrăneşte pe Domnul cu facerea de bine, aducându-I Lui bucatele virtuţii, ca nişte jertfe binemirositoare, şi strigă neîncetat: Binecuvântaţi, lucrurile Domnului pe Domnul. (p. 72)
Domnul să ne binecuvânteze! Părintele Laurenţiu
joi, 6 martie 2008
Postul să-l sfinţim cu dragoste
Iubiţi fraţi si surori, vă trimit din nou câteva spicuiri din slujba de Miercuri din săptămâna brânzei:
Miercuri în saptamâna brânzei
Dumnezeiescul Moise prin postire s-a învrednicit în Sinai a vorbi cu Dumnzeu faţă către faţă aceluia credincioşii să râvnim. (p.61)
Cu rugaciuni si cu posturi să facem milostiv pe Mântuitorul; că se bucură ziditorul de pocăinţa făpturilor Sale (p. 61)
Postul sa-l sfintim cu dragoste; să propovăduim oprisrea poftelor, să strigăm cu lacrimi către Stăpânul: Dă-ne Doamne, dar, ca să ne ajutorezi spre voile Tale, mult Îndurate (p. 62)
Avraam, prin virtute şi prin iubirea de straini, a primit Treimea, care a venit la el în chip de îngeri.(p. 62)
Bogatia nefurata este darul cumpatarii, şi cel ce se îmbăgăţeşte cu aceasta, se va îmbogăţi de Dumnezeire. (p. 62)
Să păzim şi noi virtutile acestora: barbatia lui Iov, neviclenia lui Iacov, credinta lui Avraam, întelepciunea lui Iosif şi vitejiile lui David. (p. 62)
Postul omoara patimile cele de suflet pierzătoare şi desfătările cele omorâtoare, şi cu adevărat aseaza pornirile si miscarile inimii. Deci să-l primim cu credinţă şi cu osârdie. (p. 64)
Darul sfântului Post strălucind ne trimite nouă raze, curatind mai înainte curgerea gândurilor şi gonind întunericul satiului. Pentru aceasta cu osârdie să-l primim credincioşii. (p. 65)
De bucate postind, suflete al meu, şi de pofte necuratindu-te, în desert te lauzi cu nemâncarea; că de nu ţi se va face ţie pricină de îndreptare, ca un mincinos vei fi urât de Dumnezeu, şi demonilor celor mai răi te vei asemăna, care nici odinioară nu mănâncă. Deci cauta sa nu faci netrebnic postul pacatuind; ci nemişcat să rămâi spre pornirile cele fără cale, părându-ţi că stai înaintea Mântuitorului Celui ce S-a răstignit, şi mai ales că te răstigneşti împreună cu Cel ce S-a răstignit pentru tine, strigând către El: Pomeneşte-mă, Doamne, când vei veni întru împărăţia Ta. (p. 67)
Domnul să ne dea şi nouă bărbăţia lui Iov, neviclenia lui Iacov, credinţa lui Avraam, înţelepciunea lui Iosif şi vitejiile lui David!
Părintele Laurenţiu
miercuri, 5 martie 2008
Aşa se cuvine nouă să postim
Iubiţii mei credincioşi, vă trimit din nou câteva texte şi vă îndemn să meditaţi ... .
Prin post să ne sârguim a ne curăţi de întinăciunea păcatelor noastre; şi prin milostenie şi prin iubirea de oameni către săraci, a intra în cămara mirelui Hristos, Cel ce ne dă nouă mare milă (p. 55)
Vremea pocăinţei a sosit, să ne grăbim, iubitorilor de Hristos, să ne curăţim de toate păcatele, şi să ne arătăm Stăpânului fericiţi.
Aşa se cuvine nouă să postim, nu cu vrajbă şi cu sfadă, nu cu pizmă şi cu prigoniere, nu cu îngâmfare şi cu vicleşug ascuns, ci ca şi Hristos, cu smerenie. (p. 57)
Cei ce miluiesc pe săraci, împrumută înţelepţeşte pe Mântuitorul. O, bucurie neasemănată! Că El dă din destul răsplătire celor bune, întru toţi vecii. (p. 57)
Vai mie, cât este de înfricoşătoare judecata cea fără de mită, şi care goi avem a da răspuns, pentru răutăţile ce am făcut în viaţă (p. 58)
Să primim, popoarelor, Postul cu dragoste, că a sosit începutul duhovniceştilor nevoinţe. Să lăsăm dulcea patimă a trupului şi să creştem darurile sufletului. Să pătimim împreună ca nişte robi ai lui Hristos, ca să ne şi preamărim împreună ca nişte fii ai lui Dumnezeu. Şi Duhul cel Sfânt sălăşluindu-Se întru noi, va lumina sufletele noastre. (p.59)
Domnul să ne miluiască! Părintele Laurenţiu
marţi, 4 martie 2008
Să luăm aminte
Dragii mei, vă îndemn să vă luaţi câteva minute să citiţi şi să meditaţi la textele mai jos scrise, cuprinse în slujba de Luni din săptămâna brânzei:
Deschisu-s-au porţile dumnezeieştii pocăinţe, să ne apropiem cu grabă curăţindu-ne de mâncări si de pofte, ca nişte ascultători ai lui Hristos, cel ce a chemat lumea întru împărăţia cerească. (p.52)
Începutul umilinţei şi al pocăinţei este înstrăinarea de răutăţi şi oprirea de pofte. Pentru aceea să ne sârguim a face tâierea lucrurilor viclene. (p.52)
Iată, s-a deschis uşa pocăinţei, veniţi dar, iubitorilor de Dumnezeu, să ne sârguim să intrâm prin ea mai înainte, până ce nu o va închide pe ea Hristos nouă, ca unor nevrednici. (p. 53)
Astăzi de mâncări lepădându-ne să ne sârguim a ne lepăda şi de lucrarea păcatelor, pocăindu-ne şi după vrednicie strigând: Binecuvântaţi, lucrurile domnului, pe Domnul. (p. 53)
Cu paşnică aşezare, cu dragoste curată, să primim credincioşii, preasfinţită vremea sfântului Post, cerând iertare de cele ce am greşit fiecare, ca să dobândim bucuria cea de acolo. (p.54)
Scoală, suflete al meu, cu căldură; împacă-te cu făcătorul de bine Dumnezeu, ca să scapi de acea judecată dreaptă şi înfricoşătoare cu adevărat. (p.54)
Intrat-a vremea pocăinţei, nu pregeta, suflete al meu; dă pâine flămânzilor, roagă-te Domnului zi şi noapte şi în tot ceasul, ca să te odihnească. (p. 54)
Precum ne-am lipsit de cărnuri şi de multe mâncări, aşa şi de toată vrajba cea cu aproapele, de desfrânare şi de minciună şi de tot răul să fugim (p. 54)
În toată vremea postului este de folos celor ce-l iubesc şi-l fac. Că nici vătămările diavoleşti nu îndrăznesc asupra celui păzitorii vieţii noastre, îngerii, mai cu deadinsul stau pe lângă noi, cei care ne curăţim cu postul. (p. 55)
O primăvara a postului cu multe foloase! Părintele Laurenţiu
luni, 3 martie 2008
Să gândim la ziua aceea
Dragii mei, din slujba de ieri, duminica înfricoşatei judecăţi, mi-am luat acest mare curaj de a vă trimite şi vouă o stihiră de
la laude, îndemnându-vă să meditaţi la cuvintele acestea:
Gândesc la ziua aceea şi la ceasul când avem să stăm toţi goi ca nişte osândiţi, înaintea nemitarnicului Judecător; că atunci trâmbiţa va suna tare, şi temeliile pământului se vor clătina, şi morţii din morminte vor învia, şi toţi de o vârstă se vor face; şi cele ascunse ale tuturor vor sta de faţă înaintea Ta. Şi vor plânge şi se vor tângui şi în focul cel mai din afară vor merge cei ce nici odinioară nu s-au pocâit; iar ceata drepţilor va intra, în bucurie şi în veselie, în cămara cerească.
O săptămână sub pavăza lui Dumnezeu! Părintele Laurenţiu
sâmbătă, 23 februarie 2008
Primeşte-mă, Dumnezeule, ca pe fiul cel desfrânat şi mă miluieşte
Dragii mei, iată ce ne spun cântările din seara aceasta:
"O ! de câte bunuri m-am lipsit eu ticălosul, pe mine însumi. O, de la ce împărăţie am căzut, eu patimaşul. Avuţia pe care am luat-o, am cheltuit-o, porunca am călcat-o. Vai mie, ticăloase suflete, că în focul cel veşnic voi fi osândit. Pentru aceasta mai înainte de sfârşit, strigă către Hristos Dumnezeu: Primeşte-mă, Dumnezeule, ca pe fiul cel desfrânat şi mă miluieşte.
"Să cunoaştem, fraţilor, puterea tainei, ca preabunul părinte, întâmpinând pe fiul cel desfrânat, care s-a întors de la păcat la casa părintească, îl îmbrăţişează şi iaraşi îi dăruieşte cunoaşterile slavei sale; şi veselie de taină face celor de sus, înjunghiind viţelul cel îngrăşat; ca noi să vieţuim cu vrednicie Celui ce a junghiat, Celui iubitor de oameni Părintelui si Celui slăvit, ce s-a junghiat, Mântuitorul sufletelor noastre."
O duminică binecuvântată! Părintele Laurenţiu
sâmbătă, 23 februarie 2008
Sunt şi eu un fiu risipitor?
Dragii mei,
"În ţara fară de păcat şi plină de viaţă m-am încrezut şi, semănând păcatul, cu secera am secerat spicele lenevirii şi, în loc de snopi, am grămădit stogurile faptelor mele, pe care nu le-am şi asternut în aria pocainţei. Dar Te rog pe Tine, Cel dinainte de veci, lucrătorul nostru Dumnezeu, vântură pleava lucrurilor mele în vântul milostivirii Tale, şi adună grâul: iertarea sufletului meu; închizându-mă în jitniţa Ta cea cerească, şi mă mântuieşte"
sunt cuvinte de la slujba vecerniei din seara aceasta la care vă îndemn să meditaţi cu totii.
O Duminică bună! Părintele Laurenţiu
joi, 21 februarie 2008
Dă-ne Doamne iertare şi mare milă
Dragii mei, din slujba de duminica trecută vă scriu una din cântările de laude, îndemnându-vă la luare aminte.
"Pe fariseul ce se îndreptăţea pe sine lăudându-şi faptele, l-ai osândit, Doamne, şi vameşului, ce s-a smerit şi cu suspinuri a cerut iertare, l-ai îndreptat. Că nu primeşti gândurile cele mareţe, şi inimile cele zdrobite nu le defăimezi. Pentru aceasta şi noi cu smerenie cădem înaintea Ta, Cel ce ai pătimit pentru noi: dă-ne iertare şi mare milă."
Doamne ajută! Părintele Laurenţiu
luni, 18 februarie 2008
Smerindu-se se înaltă
Dragii mei,
"Prin trufie se împrăştie tot binele, iar prin smerenie piere tot răul; să îmbrăţisăm smerenia, dispreţuind în chip hotărât năravul cel îngâmfat."
"Din gunoi şi din patimi se înaltă cel smerit, şi din înălţimea virtuţilor cade rău tot cel mândru; de al cărui nărav al răutăţii să fugim."
O săptămână binecuvântată! Părintele Laurenţiu
luni, 11 februarie 2008
Despre adevăratul răbdător?
Dragii mei, am citit de dimineată, ceva foarte frumos, despre răbdare, virtute pentru care vă îndemn să ne luptăm cu totii.
Iată ce ne spune Sf. Ioan Scărarul, adevăratul răbdător nu este acela care, cu blândeţe, primeşte să fie mustrat de omul apropiat şi iubit, ci acela care întotdeauna primeşte cu răbdare dispreţul şi reaua comportare ale tuturor. El sfătuieşte: „Bea cu osârdie paharul umilinţei, ca pe o apă vie adusă ţie de oricine ar fi, căci acesta este pentru tine leac, care te curăţeşte de pofta desfrânată! Atunci se va pogorî în sufletul tău adânca curaţie, şi dumnezeiasca lumină nu se va stinge în inima ta.”
O săptămână cu multă răbdare şi îngăduinţă! Părintele Laurenţiu
vineri, 8 februarie 2008
Ce trebuie păstrat în familie?
Orice familie, trebuie să aibă tradiţia unei vieţi de familie, adică tradiţia păstrării ierarhiei: cinstirea tatălui şi a mamei, stima reciprocă şi creşterea duhovnicească.
Trebuie să existe o tradiţie şi a petrecerii timpului liber, când întreaga familie se adună la masă, se odihneşte împreună şi merge împreună la biserică. Din păcate noi pierdem una din tradiţiile cele mai importante, şi anume cea de a trai o viaţă de familie. Astăzi tot mai des întâlnim doar o aparenţă a familiei, unde fiecare are propria sa viaţă: tata are viaţa sa, mama pe a ei, iar copii pe a lor. Pe când familia ar trebui sa fie un singur organism viu. Tatăl este capul ei, iar copii şi soţia formează membrele aceluiaşi trup. Dacă apare vreo neânţelegere, toti întâmpină greutăţi. ... Fiecare este raspunzător pentru ceilalţi. Cine este de vină? Toţi.
Noi trebuie să învaţăm a face pe plac altora, să ne ştim fiecare locul şi să încercăm să nu jignim pe nimeni, cu alte cuvinte să fim toţi împreună.
Familia cere jertfire, smerenie, fiecare să se smerească în faţa altuia, adică să se abţină de la anumite lucruri şi cuvinte.
Domnul să ne ajute! Părintele Laurenţiu
joi, 7 februarie 2008
Despre tradiţiile de familie
Cu părere de rău, pierdem una din tradiţiile cele mai importante, şi anume arta de a trăi o viaţă de familie.
- Cum trebuie să arate o casă adevarată?
- O casă trebuie să fie plină de har, de linişte şi de evlavie. Ea nu trebuie să devina "o curte de trecere", Casa este locul unde revenim, unde ne simţim iubiţi şi împăcaţi, unde suntem primiţi cu bucurie. Aici suntem feriţi de influenţa lumii. Lumea este schimbătoare. Sunt tot mai multe tendinţe, dar există şi valori care sunt în afara timpului. Când vorbim despre tradiţii şi despre cultură, avem în vedere tezaurul familiei. Experienţa vieţii se transmite din generaţie în generaţie. De aceea şi casa va fii în afara timpului. În ea sa se păstreze veşnicia, ceea ce se transmite din tată în fiu şi ceea ce te duce cu gândul la viaţa veşnică.
O seară binecuvântată! Părintele Laurenţiu
miercuri, 6 februarie 2008
Ce este răbdarea?
Iubiţii mei,
Sfântul Ioan Scărarul, întemeindu-se pe faptul că răbdarea răutaţilor în viaţă este destul de dureroasă, însă naşte mare roade pentru mântuire, spune: "Răbdarea este o durere puternică a sufletului, care sub nici un pretext nu se nelinişteşte, şi nevoile nu pot să-l facă să şovăie. Cel răbdător şi prin propriile sale înfrângeri obţine victoria. Răbdarea este starea în aşteptare de fiecare zi a necazurilor. Răbdarea este permanentă retezare a oricărui cuvânt al îndreptării de sine şi este luarea-aminte asupra noastră înşine. ... Omul răbdător a murit înainte de a muri ... Răbdarea se naşte din nădejde şi din plâns. Cel ce nu are aceste două virtuţi, acesta este rob al grijii de multe".
Să ne rugăm ca domnul să ne dea răbdarea lui Iov! Părintele Laurenţiu
vineri, 1 februarie 2008
Despre Litie
Dragii mei,
poate că unii v-aţi întrebat ce este Litia?
Litia constă din procesiunea în nartică şi din rugăciunile prin care se imploră aici mila si îndurarea divină ("...pentru ca milostiv, blând şi lesne iertător să ne fie bunul şi iubitorul de oameni Dumnezeul nostru şi să întoarcă toată mânia care se porneşte asupra noastră, să ne izbăvească de mustrarea Lui cea dreaptă care este asupra noastră şi să ne miluiască pe noi...". Aceste litanii constituie nota caracteristică a serviciului Litiei şi de la ele îi şi vine denumirea. Partea aceasta reprezintă, în cadrul serviciului divin din biserică, nu numai o datină îndepărtată, ci şi o formă comprimată a litaniilor ce se organizau in Biserica veche încă de prin veacurile al IV-lea şi al V-lea, cu ocazia calamitaţilor publice (epidemii, cutremure, ploi excesive etc.), când clerul şi poporul ieşeau din sfântul locaş mergând în procesiune solemnă în mijlocul oraşului sau chiar în afara lui, unde făceau rugăciuni de implorare a milei divine. De această idee este inspirată procesiunea Litiei până la mijlocul narticei, adică locul destinat odinioară catehumenilor şi penitenţilor, însemnându-se prin aceasta că prin smerenie, pocăinţă şi rugăciuni stăruitoare se poate nădăjdui dobândirea indurării lui Dumnezeu.
Domnul cu noi! Părintele Laurenţiu
